PROIECT REALIZAT ÎN COLABORARE CU CENTRUL DE CERCETARE ÎN COMUNICARE
DESCRIEREA PROIECTULUI
Cercetarea asumată prin proiectul The effects of fake news as politically biased information in the context of the 2019 Romanian presidency elections (coordonat de lector univ. dr. Georgiana Udrea și finanțat de Școala Doctorală, prin decizia Rectorului nr. 47/4.06.2019, perioadă de desfășurare: 01.06.2019-31.12.2020) și-a propus să investigheze posibilele asocieri între expunerea la știri false (atât prin intermediul presei online, cât și prin intermediul platformelor sociale) și atitudinile și comportamentele politice ale oamenilor.
SCOPUL PROIECTULUI
Deși conceptul de “fake news” a fost definit și dezbătut pe larg în literatura de specialitate, există încă loc pentru cercetări sistematice privind efectele sale asupra atitudinilor și comportamentelor politice. De aceea, proiectul nostru și-a propus să utilizeze date empirice colectate în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2019 (atât prin design experimental cât și prin netnografie), cu scopul de a contribui la o mai bună înțelegere a peisajului mediatic online actual din România și de a explora diferitele efecte ale expunerii la știri false asupra audiențelor construite la nivelul platformelor media digitale.
OBIECTIVELE DE CERCETARE
Având în vedere natura complexă a consumului media contemporan, în care indivizii sunt expuși la multiple surse media, echipa de proiect a fost interesată să evalueze efectele pe care le are mediul/ canalul prin care este recepționat conținutul asupra încrederii publicului în media (și în special în social media) și asupra formării atitudinilor și comportamentelor politice.
În plus, un alt obiectiv asumat de proiect a fost explorarea modului în care diverse forme de știri false părtinitoare din punct de vedere politic pot favoriza, pe de o parte, lipsa de încredere în mass-media/ social media și, pe de altă parte, sentimente de ineficacitate, alienare, cinism etc. față de candidații politici.
Mai mult, pornind de la premisa că, în esența sa, “problema știrilor false” se referă la economia emoțiilor (adică la modul în care emoțiile sunt folosite pentru a genera atenția, implicarea și dorința publicului de a împărtăși conținutul), ne-am dorit să investigăm modul în care emoțiile specifice potențate de expunerea la informații înșelătoare se corelează cu tendința ulterioară a indivizilor de a disemina știrea pe platformele sociale utilizate de ei (adică efectul de viralizare).
REZULTATELE CERCETĂRII
Scopul inițial asumat de proiect a fost însă profund afectat de contextul social marcat de instalarea pandemiei de COVID-19 și, odată cu ea, de circulația masivă (cu precădere în mediul online) a diferitelor informații înșelătoare (și, adesea, chiar false) și/ sau a teoriilor cu caracter conspiraționist privind virusul SARS-COV-2, eradicarea sa prin instituirea obligativității unor măsuri restrictive la nivelul întregii populații (precum: purtarea măștii, păstrarea distanței, dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor), vaccinarea, efectele bolii pe termen lung etc.
În acest context, design-ul experiemental inițial a fost redefinit astfel încât să răspundă mai bine situației curente și preocupărilor noastre de a realiza o cercetare pe un subiect care a acaparat atenția tuturor – știrile false din jurul pandemiei, viralizarea lor și efectele acestora asupra respectării măsurilor de protecție, a vaccinării, a încrederii în media (tradiționale și online) și a încercărilor de eradicare a virului și de surmontare a pandemiei. Scopul primordial a fost acela de a obține rezultate empirice, pe baza cărora să putem formula recomandări menite să stimuleze răspunsuri publice mai bune la criza actuală din România.
Am considerat că este esențial să înțelegem problematica complexă ridicată de prezența sporită a știrilor false (și, mai larg, a fenomenului dezinformării) cu privire la situația pandemică, pentru a oferi soluții bazate pe dovezi pentru actorii-cheie care au fost și sunt în măsură să elaboreze sau să pună în aplicare măsuri pentru a aborda pericolele reprezentate de informațiile potențial dăunătoare care circulă online și care descurajează oamenii să respecte regulile și să promoveze un comportament responsabil din punct de vedere social.Noile obiectivele avute în vedere au fost îndeplinite cu succes, iar indicatorii asumați prin proiect au fost atinși și chiar depășiți. Menționăm, în acest sens, publicarea mai multor lucrări în jurnale de specialitate, dintre care două articole apărute în reviste cu factor de impact – unul în Journal of Applied Communication Research (IF= 2.855) și celălalt în Kybernets (IF= 2.235).